Title in English:
<<Edupedu Article on Romania’s PISA Reading Assessment Results>>
Titlul articolului: „Mădălina Chitez, cercetătoare: Elevii nu sunt de vină pentru rezultatele PISA. Manualele și evaluările din sistemul românesc îi antrenează pentru alt tip de gândire. Problema e sistemul”
Articolul Edupedu.ro prezintă analiza mea despre rezultatele PISA 2025 și despre ceea ce ne scapă atunci când discutăm analfabetismul funcțional doar prin prisma statisticilor. Am argumentat că, pentru a înțelege de ce elevii români întâmpină dificultăți la citire, trebuie să analizăm și textele pe care le citesc la școală, sarcinile pe care le rezolvă și competențele pe care sistemul educațional le dezvoltă efectiv.
Am prezentat rezultatele cercetării lingvistice realizate împreună cu echipa Centrului CODHUS de la Universitatea de Vest din Timișoara, prezentată inițial la CERED 2024 și extinsă la ECER 2026. Comparația dintre manualele de Limba și literatura română de clasa a VIII-a și itemii de lectură PISA 2018 a evidențiat o neconcordanță importantă: 73% dintre textele din manualele analizate sunt literare, iar sarcinile solicită predominant interpretări literare abstracte. În schimb, PISA evaluează capacitatea elevilor de a utiliza informația, de a compara surse, de a identifica contradicții, de a distinge faptele de opinii și de a aprecia credibilitatea informațiilor.
Am ilustrat această diferență prin exemple concrete: în timp ce un item PISA cere elevului să distingă între fapte și opinii, o sarcină dintr-un manual românesc îi solicită interpretarea unor formulări literare abstracte. Nu este vorba despre lipsa de valoare a literaturii, ci despre faptul că elevii au prea puține ocazii să exerseze lectura funcțională și critică, necesară în situațiile cotidiene.
Am subliniat că elevii nu trebuie considerați vinovați pentru rezultatele PISA atunci când manualele, programele și evaluările naționale îi pregătesc predominant pentru alte tipuri de sarcini. Soluția nu este antrenarea elevilor pentru testele PISA, ci regândirea experiențelor de învățare: mai multe texte funcționale, exerciții de analiză critică a informației, comparații între surse și activități care dezvoltă raționamentul și autonomia.
Mesajul meu principal este că literația funcțională nu reprezintă doar o problemă de performanță școlară. Ea influențează capacitatea viitorilor adulți de a înțelege documente, de a lua decizii informate și de a participa autonom la viața socială. De aceea, schimbarea trebuie să înceapă cu ceea ce elevii citesc și fac efectiv în fiecare zi la școală.
*Notă: Opiniile exprimate în acest articol sunt exclusiv ale autoarei și nu reflectă poziția instituției universitare la care aceasta este afiliată.
© 2026 Mădălina Chitez. Acest conținut este licențiat sub Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0).
Se permite copierea și distribuirea conținutului, cu condiția menționării sursei: www.madalinachitez.com.
Detalii licență: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/.