Title in English:
<<Posts featuring diagnostic analyses of national student assessments on the Facebook page “Mădălina Chitez – Linguistics for Education”>>
În iunie 2026, am publicat pe pagina mea de Facebook, Mădălina Chitez – Lingvistică pentru Educație, o serie de patru analize de tip diagnostic ale testelor și examenelor naționale din România. Cu ajutorul instrumentelor AI, al literaturii de specialitate și al comparațiilor cu sisteme internaționale de evaluare, am încercat să examinez ce măsoară aceste teste, cum sunt construite și cât de relevante sunt competențele evaluate pentru parcursul educațional și profesional al elevilor.
Precizez că nu este vorba despre studii academice, ci despre diagnostice calitative exploratorii, menite să formuleze întrebări, să identifice posibile limite ale modelelor actuale de evaluare și să stimuleze dezbaterea publică.
1. Evaluarea Națională, clasa a IV-a – Limbă și comunicare
Primul diagnostic a vizat testul de Limbă și comunicare de la finalul clasei a IV-a. Am observat că 10 dintre cele 15 sarcini sunt de tip alegere multiplă, ceea ce favorizează recunoașterea informației în detrimentul producerii de limbaj. De asemenea, testul nu include sarcini dedicate vocabularului activ, morfologiei sau sintaxei.
Comparația cu modele de evaluare din Anglia, Singapore și Australia a evidențiat diferențe privind producerea de texte, formularea de inferențe și argumentarea. Deși textul literar selectat este valoros, întrebările nu par să valorifice suficient potențialul său pentru dezvoltarea competențelor de comunicare.
Vezi postarea originală pe Facebook
2. Evaluarea Națională, clasa a VIII-a – Limba și literatura română
Al doilea diagnostic a analizat testul de Limba și literatura română de la finalul gimnaziului, pornind de la o întrebare fundamentală: evaluăm ceea ce elevii știu despre limbă sau ceea ce pot face cu limba?
Analiza a evidențiat accentul pus pe identificarea structurilor gramaticale, terminologia de specialitate și recunoașterea unor caracteristici textuale, în timp ce argumentarea, lectura critică și redactarea în contexte autentice sunt mai puțin reprezentate.
Am pus astfel în discuție măsura în care examenul reflectă competențele de comunicare necesare tuturor elevilor, indiferent de profilul liceal pe care îl vor urma.
Vezi postarea originală pe Facebook
Diagnosticul a fost prezentat și în articole publicate de Totul despre Mame și Centrul European pentru Excelență în Educație.
3. Evaluarea Națională, clasa a VIII-a – Matematică
Al treilea diagnostic a vizat testul de matematică, analizat din perspectiva proiectării instrumentelor de evaluare, nu a expertizei în disciplina matematică.
Am urmărit în special concordanța dintre conținutul examenului și dubla sa funcție: evaluarea competențelor dobândite la finalul gimnaziului și selecția elevilor pentru diferite filiere liceale. Printre aspectele discutate s-au numărat ponderea ridicată a geometriei formale, prezența redusă a problemelor aplicate în contexte reale și adecvarea unui test comun pentru elevi cu interese și trasee educaționale diferite.
Postarea a generat o dezbatere pe Facebook, cu peste 50 de comentarii și răspunsuri în materialul consultat. M-au bucurat în special intervențiile celor care au recunoscut în observațiile mele probleme întâlnite în experiența lor directă, ca părinți sau profesori.
Unul dintre comentariile care mi s-au părut deosebit de relevante a fost:
Mulțumesc pentru această analiză: riguroasă, onestă și necesară. Am citit-o și ca mamă a unui copil care a dat examenul săptămâna trecută, și recunosc în datele dumneavoastră exact ce am trăit: un copil care înțelege matematica, dar care s-a pregătit pentru un test al cărui profil real nu e nicăieri explicit formulat. Cel mai important lucru pe care îl ridicați, și care mie mi se pare esențial din perspectivă de politică publică, e absența oricărui mecanism de corecție sistemică: fără date psihometrice publice, fără transparență, nu poți îmbunătăți nimic. Sper că analiza ajunge unde trebuie. Și cu impact!
O altă intervenție a plasat diagnosticul într-o perspectivă mai largă asupra finalităților educației:
O analiză excepțională!
Până nu definim ca obiectiv de țară formarea,prin educație, a unui cetățean adult autonom și competitiv global,mă tem ca astfel de analize vor fi în zadar și le vom limita la aprecieri de tipul a fost greu/usor,mult/putin,adecvat/neadecvat,etc
Odată stabilit obiectivul,metodele de atingere a lui ,trebuie evaluate după criteriile menționate în analiza.Ma tem ca lipsa de gândire critică și neîncrederea vor face ca lucrurile să treneze.
Am apreciat și observațiile unui profesor privind comparațiile internaționale:
Mai mult decât binevenită comparația cu alte teste de evaluare la final de ciclu, Brevet și Checkpoints ( nu GCSE – se da la finalul clasei a X-a, o alta discuție importanta). Nu înțeleg de ce ignoram Timss 8, deși ne lăudăm cu rezultatele la Timss 4.
Pentru mine, valoarea acestei dezbateri constă în faptul că a adus în atenție întrebări despre transparența examenelor, relevanța competențelor evaluate și responsabilitatea sistemului educațional de a construi instrumente de evaluare echitabile și fundamentate metodologic.
Diagnosticul a fost preluat și de Aspire Teachers, pe pagina sa de Facebook, contribuind la extinderea discuției în comunitatea educațională.
Vezi postarea originală pe Facebook
4. Bacalaureat – Limba și literatura română
Al patrulea diagnostic a fost dedicat probei de Limba și literatura română de la Bacalaureat, cel mai important examen de finalizare a învățământului preuniversitar.
A fost cea mai complexă dintre cele patru analize exploratorii. Am examinat subiectele oficiale și baremele, am comparat modele de examene finale din mai multe sisteme educaționale, în limbile originale, și am construit o grilă comună de evaluare calitativă, pornind de la literatura de specialitate. Am raportat, de asemenea, comparațiile la rezultatele sistemelor respective în evaluarea OECD PISA Reading.
Întrebarea centrală a fost în ce măsură Bacalaureatul românesc evaluează competențele de lectură, redactare și raționament necesare absolvenților pentru continuarea studiilor, integrarea profesională și participarea la viața socială.
Și de această dată, scopul meu nu a fost formularea unui verdict definitiv, ci deschiderea unei discuții argumentate despre rolul și calitatea examenelor naționale.
Vezi postarea originală pe Facebook
Privite împreună, aceste patru diagnostice reflectă interesul meu pentru legătura dintre lingvistică, evaluarea educațională, perspectivele internaționale și posibilitățile oferite de instrumentele AI. Ele reprezintă și o încercare de a aduce în dezbaterea publică întrebări despre ce evaluăm, de ce evaluăm și cum putem construi teste mai relevante pentru elevi și pentru societate.
*Notă: Opiniile exprimate în acest articol sunt exclusiv ale autoarei și nu reflectă poziția instituției universitare la care aceasta este afiliată.
© 2026 Mădălina Chitez. Acest conținut este licențiat sub Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0).
Se permite copierea și distribuirea conținutului, cu condiția menționării sursei: www.madalinachitez.com.
Detalii licență: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/.